Acum o buna bucata de timp(a se citi cateva saptamani), dupa o mica furtuna in viata mea, puneam o intrebare de o mie depuncte unui foarte bun prieten. De ce unii si unele atunci cand sunt prinsi intr-o ipostaza mai putin placuta ce se numeste “a fi prins cu mata in sac” nu isi recunosc greseala si insista intr-o prelungita negare a adevarului evident.
De ce frate atunci cand e evident de pe Luna ca pierzi teren in fata celui pe care ai vrut sa il lucrezi intr-un fel sau altul nu poti recunoaste “Da asa e….Eu am facut x si y ca te ard pe tine”? De ce se insista tot timpul in chestii ca “Nu man…Frunza asta verde care o vezi aici nu e verde…De fapt e rosie ca asa am zis eu de la inceput” ?
De ce sunt din ce in ce mai putini cei ce pierd cu demnitate? De ce nu mai stie lumea sa piarda cu fruntea sus?
Sa fim seriosi, nimeni nu e perfect. Probabil toti la viata noastra am facut sau macar am incercat sa facem o mica magarie unei persoane. Mai putin sau mai mult cunoscute. Dar atunci cand esti prins murder de miere pe la bot, de ce multa lume insista in incercarea de a te convinge ca de fapt au mancat usturoi?
Traim intr-o lume plina de concurenta. Toti vor sa arate ca ei sunt cei mai buni. La ceva. Intr-un domeniu. Se folosesc metode si metode. Mai mult sau mai putin din sfera bunului-simt. Respectul fata de rivalul tau dispare pe zi ce trece. E o lovitura atat de mare in orgoliu ca din cand in cand sa spui “Da eu ti-am facut-o. Imi pare rau. Putem incerca din nou” ?
Pun din nou intrebarea de nspe mii de puncte. De data asta nu doar unui bun prieten, ci voua tuturor ratacitorilor din blogosfera. Ce mai inseamna in ziua de azi demnitatea si cat de mult conteaza mandria si orgoliul in lupta pentru a demonstra ca esti cel mai bun? Pana unde poate cobori demnitatea omeneasca(in cazul in care ea mai exista asa cum am invatat-o eu in clasele mici)?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
am fost tentata sa incep cu "baby, esti copil", dar mi am dat seama ca si sunt la fel si poate si altii dintre cei care sunt convinsa ca te vor citi. nu poti sa ceri nimic de la nimeni. asta e concluzia mea. in nefericitul caz in care nu iti dai seama de la inceput despre o persoana ca "atat poate, atat ofera", chiar nu poti sa ceri nimic. valorile morale au scazut simtitor din punctul meu de vedere. astfel ca ce noua celor integri ni se pare normal, firesc si de bun simt, celor mai putin "ca noi" li se pare ciudat. am trecut si eu printr o experienta asemanatoare cu cateva zile in urma. desi eu ziceam "bai nene, te am vazut, ce dracu?" persoana respectiva se blocase pe "nu e ceea ce pare, sigur nu ai vazut bine". pana cand, fireste mi a recunoscut. apreciez chestia asta, dar.. bineinteles ca exista un dar. mi a recunoscut dupa ce am facut scandal (da, is nebuna), dupa ce mai aveam putin si ma plictiseam sa insist. so, baby, nu cere mai mult decat ti se poate oferi. e clar ca persoana in cauza e limitata. nu se poate ridica desupra limitei pe care intr un mod cretin o detine.
Ce-i cu tine mai??? Demnitatea a murit in majoritatea romanilor in momentul in care toate mamele au inceput sa isi invete fiicele, tinerele fapturi de 10 ani, ca "daca vezi ca nenea iti cumpara ceva, e bine sa il lingusesti ca poate iti mai da ceva", cand la 14 ani li se spune "nu-i nimic ca iti placea de baiatul ala, nu era de nasul tau" si cand la 16 ani (daca mai are rost sa spun) "cauta si tu o partida cat mai buna pentru tine ca sa iti asiguri un viitor ca eu am facut tot ce am putut"... Trist dar adevarat. Demnitatea e un cuvand prea mare. Sa nu mai discutam de integritate morala sau... altele care, ma tem sa spun dar e adevarul, lipsesc... De aici apare si problema cu "e de vina x, y, z factor sau daca sunt de vina eu, ma fac ca ploua ca poate uita si ii trece". Demnitate si onoare inseamna sa ai tupeul sa vorbesti cu cel caruia i-ai gresit si sa indrepti raul facut. Dar ma tem ca ceri prea mult pentru ca toti vor sa fie perfecti, imaculati, fara nici o pata...
De ce te doare atat de tare lipsa lor de demnitate? Crezi ca lor le pasa?? Eu tind sa cred ca nu... Ba chiar isi spun "da-i inainte asa ca e bine asa; ce-am avut si ce-am pirdut?!"... think about it...
Bun venit in blogosfera.
Si comentariul meu la intrebarea ta.http://djhuck2002.blogspot.com/
Trimiteți un comentariu