18 nov. 2008

A comment

In stilul inaugurat de Huck raspund si eu la unul din posturile sale, respectiv: Stupidity in her splendor.
Am fost si eu la acea petrecere de care vorbeste Huck. Din pacate am ratat momentul descris de el, legat de salutat. Dar sunt total de acord cu el in legatura cu educatia. Din pacate in zilele noastre si in special in viata de noapte sunt lipsuri mari. Lipsuri care nu tin neaparat de lipsa celor 7 ani de acasa, ci si de anumite rivalitati si dusmanii intre diverse persoane. Rivalitati care mai apoi se rasfrang pe principiul spiralei. Din pacate efectele sunt de cele mai multe ori neasteptate si se rasfrang asupra unor persoane nevinovate.
Ca parere despre petrecere……Un eveniment care intr-adevar se dorea o combinatie intre promovarea unei bauturi ce incearca de la relansarea ei(acum 3 ani daca nu ma insel) sa intre in viata de noapte(si zic eu ca reuseste, observand din ce in ce mai multi consumatori) si o seara de distractie si discutii constructive intre cei care sunt, teoretic cel putin, colegi de breasla. Evenimentul in sine reusit. Fetele din bar si-au facut treaba cu entuziasm, bautura curgand in rauri si zambetele fiind la discretie. Din pacate ce am vazut de partea cealalta a barului, a consumatorilor, m-a dezamagit. Venisem sa intalnesc fosti colegi, de bar in locatiile in care am lucrat sau doar de meserie, pentru ca totusi Iasul nu e chiar asa mare si barmanii se cam cunosc intre ei. Insa ce mi-a fost dat sa vad? Grupulete, bisericute, dusmanii, vorbe rostite printre dinti, oameni decazuti moral, oameni dezamagiti de viata lor si multa energie negativa adunata in acelasi loc. Asta m-a lovit in primele 30 de minute. Dupa aceste prime 30 de minute am refuzat sa mai privesc in jur. Am preferat sa ma inchid in mine si mi-am limitat campul vizual la o raza de doar 2m, in care se aflau prietenii cu care am venit. Am preferat sa imi pastrez vechea imagine despre fostii mei colegi si fosta mea meserie.
Ca sa concluzionez despre petrecere……..Felicitari organizatorilor: Octav, Cristina, Luminita, Oana etc.(si imi cer scuze fata de cei carora nu le stiu numele). Pacat ca o mare parte din consumatori nu s-au ridicat la nivelul evenimentului si al bauturii in sine.
Ca sa revin si la partea de educatie. Trebuie sa recunosc ca am avut si eu un capitol asemanator in vremurile de bar. Intr-o seara in locatia unde am lucrat, un cunoscut (fost coleg de locatie) a pornit un scandal, agresand o fata!!!!!, care imi era si o buna prietena la momentul respectiv. S-a terminat seara respective, s-au pus rotitele “justitiei” in miscare si primul rezultat a fost ca respective persoana a avut interdictie in locatie, o locatie foarte frecventata si dorita la acel moment. Omul a luat-o ca un afront, nicidecum ca un efect al prostiei lui, si m-a considerat pe mine vinovat de interdictia sa. Pentru moment s-a lasat cu amenintari si diverse alte chestii care nu are rost sa le pomenesc aici. A trecut vremea. Ne-am intalnit in oras, am salutat, am intins mana, am ramas cu ea in aer. A mai trecut o perioada, ne-am reintalnit(Iasul e mic totusi), iar am salutat, iar am ramas cu mana in aer. Asta e, mi-am zis…..nu are rost sa imi fac inima rea pentru asa ceva.
Apoi sa va explic de ce spuneam mai sus ca efectele sunt mult mai mari si neasteptate decat se asteapta initiatorul rivalitatii…..Dupa o alta perioada de vreme(au trecut de-acuma un an jumate de la evenimentul de start) ies in oras cu un prieten. Ajung intr-o locatie unde la intrare facea legea vechiul meu “amic”. Cum ma vede decreta:
B: Tu nu intri?
V: Pai de ce? Se plateste bilet? Nu-i problema. Sau e pe baza de invitatii? Ca fac rost de una.
B: Tu nu intri ca nu vreau eu.
In fata unei asemenea declaratii am facut stanga imprejur si am plecat. Bineinteles ca persoanele care erau cu mine m-au urmat. Altadata, faceam planuri cu o gasca mai mare pentru seara de weekend ce urma. O parte vroiau sa mergem in acea locatie in care eu aveam pusa “interdictia”. Eu am fost simplu: “Eu nu pot sa merg acolo. Din cauza ca…..” si am povestit prietenilor(celor care inca nu stiau povestea) de ce. Concluzia a fost clara si unanima: “Bagam picioarele….Nu mai mergem acolo”. Astfel respectiva locatie a pierdut cativa client, neimportanti poate. Ceea ce povestesc eu acuma e la un nivel foarte mic pentru ca nu ma consider atat de important incat sa imi fac vise ca voi putea duce de rapa vreo locatie, dar cred ca ati prins esenta.
Ganditi-va uneori ca un gest marunt poate avea implicatii majore. Ati auzit de efectul de fluture? E mai real decat pare.

4 comentarii:

Octav spunea...

cred ca te-ai bagat prea adanc in detalii si ai pierdut esentialul.oamenii sunt asa cum sunt, si niciodata nu va fi adunatura perfecta. aveai (aproape) toate conditiile sa te simti bine, in largul tau, relaxat, whatever. daca n-ai facut-o nu e vina nimanui :) cateodata trebuie sa mai faci abstractie de negru si sa vezi numai rozul

oricum, merci fain pentru feedback si te astept si data viiotare

Vali spunea...

Nu am zis ca nu m-am simtit bine. Din fericire prietenii mei din acel cerc cu raza de 2 m mi-a oferit toate conditiile. Daca nu m-as fi simtit bine nu cred ca as fi putut oferi un feedback total pozitiv :)
Si data viitoare vin cu cea mai mare placere.....Jagermeisterul este totusi una din bauturile mele preferate si nu as rata evenimentele sale ;)

Anonim spunea...

in sfarsit, ai spus despre ce bautura era vorba. muream de curiozitate si aveam de gand sa te intreb maine :))

pe langa subiect: imi place Iasi-ul extrem de mult si sunt bucuroasa sa citesc impresii si intamplari povestite de cineva de la fata locului :)

Vali spunea...

Initial nu am vrut sa fac reclama, dar intr-un final am decis ca promoterii o merita.
Mi-ar fi placut sa te semnezi. Sunt foarte curios cine imi citeste blogul......